O echipă de cercetători de la Universitatea Laval a descoperit dovezi care arată că ar fi posibilă reducerea șanselor dezvoltării maladiei Alzheimer prin editarea unei gene cheie din celulele nervoase.
Studiul a fost publicat pe serverul bioRxiv, iar oamenii de știință au descris experimente care au implicat editarea genelor și ce rezultate au fost înregistrate.
Studiile anterioare au arătat că unul dintre factorii implicați în dezvoltarea bolii Alzheimer este o acumulare de „beta-amyloid”, un tip de proteină, pe celulele creierului. De asemenea, cercetările anterioare au mai demostrat că unii oameni au o variantă genetică numită A673T, iar aceste persoane au șanse de patru ori mai scăzute decât populația generală de a dezvolta Alzheimer. Acum, oamenii de știință au analizat posibilitatea editării celulelor cerebrale umane pentru a oferi oamenilor varianta genetică A673T, astfel reducând șansele lor de a dezvolta Alzheimer.
Echipa a notat că mutația A673T diferă de „ruda” sa de la oamenii care nu o dețin doar printr-o singură literă din ADN, astfel sugerând că mutația ar putea fi ușor de adăugat. Apoi, oamenii de știință au încercat să editeze celulele cerebrale folosind tehnica CRISPR. Deși acea încercare a fost un succes, alte aspecte ale tehnicii i-au făcut pe cercetători să încearcă o altă strategie, anume „prime editing”. Această tehnică nouă permite convertirea directă a unei litere de bază cu alta. Folosind această tehnică, oamenii de știință au descoperit că au reușit să editeze aproximativ 40% din celule cerebrale in vitro. Echipa a precizat că o astfel de cantitate probabil nu este suficientă pentru a preveni acumularea de „beta-amyloid”. Așadar, nu ar fi îndeajuns pentru a încetini apariția bolii Alzheimer. Totuși, noi cercetări ar putea înregistra rezultate mai bune, potrivit MedicalXpress.
Oamenii de știință au mai precizat că o astfel de editare a celulelor creierului uman ar necesita un diagnostic cât mai rapid pentru că până la prezentarea simptomelor ar putea fi prea târziu pentru editarea genetică. De asemenea, cercetătorii au mai subliniat că eforturile viitoare ar putea implica editarea ADN-ului oamenilor care au un risc de dezvoltare a bolii cât încă mai sunt tineri.
Un nou studiu a confirmat legătura „incontestabilă” dintre bacteriile intestinale și Alzheimer
Consumul excesiv de alcool poate duce la cazuri mai timpurii și mai severe de Alzheimer
Particulele de aer poluat din creierele tinerilor, asociate cu Alzheimer și Parkinson